Intellectual Capital is the hidden driver (EC Report, 2006)

The traditional accounting model is based on the principle of historic cost and for this reason, only a very narrow range of intangibles is included within financial statements.

In providing a record of what has happened in the past, historic cost accounts provide a useful starting point in assessing the performance of a business however, without forward looking information, the picture that they provide is incomplete.

IC Statements take a different and complementary stance by considering those things which are valuable in evaluating the future and this means that a much wider range of intangibles need to be included. The methodology of considering historical financial statements and forward-looking IC Statements together, is aimed at improving the transparency of the way in which an organization is seeking to create value. 

In the knowledge-based economy, successful innovations require various kinds of intangible investments.

These investments produce Intellectual Capital, which has been defined as the combination of the Human, Organizational and Relational resources and activities of an organization.

It includes the knowledge, skills, experiences and abilities of the employees; the R&D activities, the organizational routines, procedures, systems, databases and intellectual property rights of the company; and all resources linked to the external relationships of the enterprise, such as with customers, suppliers, R&D partners and etc.

Existing regulations on the treatment of Intellectual Capital in accounting (mostly referred to as ‘intangible assets’) led to its only receiving recognition on the Balance Sheet; as can be seen from the IAS 38 standard, partially until 2011, more extended now.

The IMCIS Institute core purpose is: A creative forum for discussion and implementation of Strategic and Change Management models, adapted to the ecosystems of South-East Europe.

Vision: Promoting and implementing the rational change, financial and managerial valorisation of intellectual capital.

IMCIS mission:

1.Research, concept development & experimentation and studies in the areas of:

•intellectual capital,

•strategic and change management,

•public, corporate and information governance.

2.Generating and dissemination of science, methods, standards, tools, best consulting practices in mentioned areas.

3.Education and training activities.

4.Expertise and assistance in corporate, projects and transactional financing

Supplementary the change management help o structural capital improvement. Based on clare methodologies we can calculate the Cost of Poor Performance, setup the best processes structures, creating a change office structure at company level. We are not bringing other consultancy company, we are a broker knowledge, helping our partner to in strategic management, capital increase based on financial evaluation of intellectual capital, implementing the best governance structures.

Conceptul de outsourcing nu poate fi aplicat oricum si oricand. Cei care se ocupa de acest domeniu trebuie sa aiba aceea experienta care reiese numai din practica. Iar prin practicare se defineste o profesie de sine statatoare, la limita intre consultanta in organizarea proceselor si structurilor IT, in definirea normelor si procedurilor de lucru, si serviciile tehnice efective.

Furnizorul de servici trebuie sa fie o fabrica de servicii standardizate, ca pe o banda rulanta, cu o calitate definite de SLA-uri (Service Level Agreement), monitorizata prin KPI (Key Performance Indicators), implementata prin procele ITIL (IT Infrastructure Libray). Dar aceste servicii cu structura lor de SLA, KPI si procese ITIL, trebuie sa se potriveasca perfect pe structura clientului. Clientul nu trebuie sa externalizeze un serviciu pe care nu stie sa-l gestioneze el insusi. Serviciul respectiv trebuie definit de client, eventual cu ajutorul unei firme de specialitate, ca proces si flux de lucru care sustine serviciul, ca acel flux de lucru sa se integreze, sau sa fie identic cu fluxul de lucru al furnizorului extern de servicii. O potrivire perfecta nu se va intampla, de aceea o perioada de rodaj de cateva luni este esentiala. Dar pentru a roda trebuie sa ai ce sa rodezi. Intr-un fel, serviciile trebuie definite dupa o analiza a maturitatii interne a organizatiei care outsourceaza, dar si a maturitatii furnizorului extern.

Colaborarile intre entitati care au maturitati diferite nu vor crea ulterior decat tensiuni. Pentru a ridica maturitatea celuilalt la maturitatea ta, intai trebuie sa te cobori la maturitatea lui si sa-l ghidezi. Partenerul mai matur trebuie sa-l ridice pe cel imatur la nivelul corespunzator, pentru a evita deceptiile. Daca clientul este mai matur, furnizorul va avea timpuri grele, deoarece clientul plateste si nu doreste sa-l maturizeze pe furnizor pe banii si pe pielea proprie. Daca furnizorul este cel mai matur organizational si ca procese, furnizorul nu trebuie sa se limiteze doar la servicii simple, ci trebuie sa se defineasca ca un sfatuitor, ca un doctor de familie pentru client, ajuntandu-l in a-si ridica propriile standarde pentru a atinge un nou nivel de maturitate. Lipsa intelegerii acestei nevoi, lipsa de comunicare si incredere nu va duce decat la un deznodamand nefericit, cu costuri mari pentru ambele parti. Si nu trebuie sa fii profet pentru aceasta. Este suficient a te documenta si a analiza experienta altora, numarul mare de contracte nefericite de outsourcing, rata de schimbare a furnizorului dupa primii ani de contract , etc.

In Romania goana dupa avere, in domeniul serviciilor de outsourcing, este apreciabila. Orice firma, de la mic la mare, face servicii de outsourcing. Vazand aceasta piata imatura, uneori si firmele mari, cu experienta in tarile lor, isi adapteaza in jos standardele pentru a putea accesa mai usor potentiali clienti pierduti in epoca de tranzitie. Ca in orice, nu firma, nu brandul salveaza o situatie, ci oamenii, experienta acestora, dorinta acestora de schimbare si imbunatatire. Intr-o lume a consumului, volumele precumpanesc calitatea. Calitatea este rara. Iar un serviciu rar, nu poate fi definit ca un serviciu de volum. Aici intervine standardizarea, dupa etapa de asigurare a calitatii, pentru a generalize calitatea in masa. Dar standardizarea fara procese bine puse la punct, fara metodologii clare, nu poate exista. Standardele de calitate , la kilogram, raman hartie consumata. Daca tot ne dorim sa fim Green, sa evitam a consuma hartie inutil.

Uneori se incerca a se arde etapele. Se poate, dar cu un consum material apreciabil, trebuie investit in oameni, in structuri, costurile putand fi mai mari decat beneficiile imediat. Dar a nu investi, ca furnizor de servicii, insemana a te condamna singur la o cadere mai lenta sau mai rapida, deoarece clientii vor simti imediat.

Solutii de plati integrate

Comerciantii care cauta solutii integrate sunt in general aceia care se bazeaza pe expertiza tehnologica pentru dezvoltarea business-ului in vederea gestionarii infrastructurii de plati, sau cei care cumpara servicii specilizate de la furnizori de tehnologie si software.

Solutiile de plata integrate se consfigureaza plecand de la niste premize:

• Cerintele specifice ale comerciantului ca urmare a nevoilor de business
• Eficientarea costurilor
• Eficientizarea suportului operational
• Cerinte specifice pentru componentele hardware si software

Consideratii referitoiare la implementarea chipurilor EMV

Consideratii aferente industriei

• Pregatirea tuturor sistemlor de plati pentru a suporta un singur proiect de implementare
• Constientizarea tutuoror utilizatorilor si furnizorilor referitoar la reperele de timp si/sau mandate, daca e cazul
• Actualizarea planurilor emitentilor de carduri pentru a constientiza comerciantii de aparitia clientilor cu astfel de carduri in magazinele lor
• Actualizarea sistemelor harware si software ale sistemelor de plati
• Pregatirea si disponibilitatea partenerilor de acceptare si a furnizorilor de tehnologie

Consideratii furnizori

• Elementele determinate ale studiului de fezabilitate: elementele financiare si nefinanciare
• Complexitatea proiectului: harware, software, retele, proceduri operationale, proceduri financiare si de securitate
• Cerintele de resurse: pe langa personalul IT trebuie implicate departamelele financiare, operatiuni magazine, prevenirea fraudelor si Help-desk-ul
• Scopul proiectului: este esentiala definitia corecta a proiectului si o comunicare consistenta catre echipa de proiect
• Momentele temporale ale proiectului: estimarea atenta si alocarea timpilor pentru activitatile cheie.

• Acceptatorii vor solicitata fiecarei solutii integrate a comerciantului sa fie certificata de hostul de acceptare, Anumite sisteme de plati pot necesita certificari suplimentare.
• Fieaare sistem are cerintele proprii de testare.
• Pentru implementare trainingul este esential.

De ce Smart-carduri?

• Cardurile cu chip asigura usurinta si securitatea oricarei tranzactii.
• Asigura pastrarea sigura a identitatii utilizatorului si a contului.
• Asigura componentele esentiale pentru sistemele de securitate ale schimbului de date prin orice tip de retea virtuala.
• Asigura protectia impotriva principalelor amenintari de securitate, de la pastrarea neglijenta a parolelor, la sisteme sofisticate de hacking.
• Cardurile multifunctionale pot servii ca sisteme de acces in retea, sau pastrarea de valori electronice.

In lume, cardurile cu chip se folosesc pentru o serie mare de activitati, care includ:

Pastrarea de valori si loialitate

O utilizare principala este pastrarea de valori, de exemplu programe de loialitate care pastreaza istoricul clientului si premieaza clientii activi.

Pastrarea de valori pe chip este mai usoara si mai sigura decat cash-ul. Pentru emitent, “float”-ul se realizeaza din balantele necheltuite si reziduale care nu sunt niciodata utilizate.

Pentru marii retaileri care adminstreaza programe de loialilitate peste mai multe afaceri si sisteme de vanzare, cardurile cu chip centralizeaza si pastreaza datele in mod unic. Aplicatiile pot fi numeroase, de la parcare la spalatorie si jocuri.

Securizarea informatiei si a activelor fizice

Pe langa securitatea informatiilor, cardurile cu chip asigura securitatea fizica a serviciilor si echipamentelor, deoarece pot limita accesul neautorizat. Calculatoarele si emailul poate fi blocate. Livrarea serviciilor, acasa sau la serviciu, se poate face criptat si decriptarea sa se faca doar la nivelul clientului final. Distributia de televiziune digitala accepta smart carduri ca si chei de protectie. Pot fi folosite ca si chei de acces in laboratoare, in sistemele de administrare a medicamentelor, librarii electronice sau fizice, cluburi de sanatate, etc.

.

Comertul electronic

Cardurile cu chip fac viata usoara consumatorilor prin pastrarea sigura a informatiilor si banilor pe card pentru diverse achizitii. Avantajele sunt:

• Cardul pastreaza contul personal, creditul si preferintele de cumparare pot fi accesate cu un click de mouse in locul completarii unui formular.
• Cardurile pot gestiona si controla cheltuielile cu limite automate si sisteme de raportare
• Programele de loialitate pe internet pot fi implementate la mai multi vanzatori cu sisteme de acceptare diferite si cardul actioneaza ca depozit central al punctelor sau premiilor.
• Micro-plati – plata costului nominal fara comission de tranzactie asociat cardului de credit sau pentru sume prea mici pentru cash.

Standardul EMV a fost privit multa vreme din perspectiva impunerii unui standard de securitate. Din acest motiv implementarea a fost greoaie si intarziata. Termenul destul de lung permis de reglementatori a facut ca fiecare banca sa fie in diferite stadii de implementare. Unii au demarat pe partea de acceptare, fie incepand cu ATM-urile, fie cu EPOS-urile. Altii au demarat pe partea de emitere, emitand cardurile cu chip respectand standardul EMV.

Aceasta situatie este generata de faptul ca standardul a fost privit in primul rand ca o cerinta de reglementare si nu ca o potentialitate de business. In acest moment chiar daca avem un card cu chip, nu toti acceptatorii il accepta, si invers. Accelerarea impementarii se simte in prezent, nu doar datorita termenelor limita ci si faptului ca noi produse pot fi lansate.

Pe zona de busines potentialul este foarte mare. Cardurile cu chip exista de mult. Dar nu exista un standard care sa asigure securitatea si sa asigure legatura cu structurile financiare. Cardurile cu chip pot creste substantial utilizabilitatea si securitate oricarei tranzactii. Pot asigura memorare garantata in timp a identitatii utilizatorului si conturilor acestuia. Pot asigura componente esentiale aferente securitatii sistemelor pentru transferul  datelor prin orice tip de retea. Pot proteja impotriva unei intregi game de amenintari de securitate, de la inmagazinarea parolelor la sofisticate sisteme anti-hacking. Cardurile multifunctionale pot servi ca sisteme de acces, pot inmagazina valori si alte date. Cardurile cu chip se folosesc in intreaga lume pentru o multitudine de activitati zilnice.

Sisteme de loialitate si pastrare a valorilor

O prima utilitate a smart-carduriloe este aceea de a pastra valori, in particular programe de loialitate care memoreaza si rasplatesc clientii cu activitate in reteaua de loialitate respectiva. Pastrarea de valori este mai usoara si mai sigura decat cashul. Pentru emitent float-ul este asigurat de balantele necheltuite, sau cele reziduale niciodata utilizate. Pentru marii retaileri care administreaza programme de loialitate in mai multe domenii de activitate si cu diverse sisteme de vanzare (POS), cardurile cu chip pot pastra centralizat si monitoriza toate datele. Aplicatiile sunt numeroase, de la sisteme de parcare sau spalatorii, pana la jocuri electronice, atat in zona de retail cat si cea a divertismentului.

Securizarea informatiilor si a activelor fizice

Suplimentar securitatii informatiilor, smart cardurile asigura o securitate fizica avansata pentru servicii si echipamente, deoarece cardurile pot restrictiona accesul persoanelor neautorizate. Calculatoarele si e-mailurile pot fi blocate cu cardurile cu chip. Informatii si divertisment pot fi furnizate acasa sau pe PC. Sistemele de televiziune digitala utilizeaza smart-cardurile pentru criptare si decriptare ca niste chei electronice de protectie.

Smart-cardurile pot fi utilizate ca niste chei pentru echipamentele de distributie medicamente, carduri, echipamente ale cluburilor de sanatate sau pentru laboratoare cu echipamente de protejat.

E-Commerce

Cardurile cu chip fac mai usoara stocarea securizata a informatiei si a banilor pentru cumparaturi. Avantajele oferite consumatorilor sunt:

Ø  Cardul poate transporta informatii despre conturile personale, preferintele de cumparare si de creditare, acestea putand fi accesate cu un click de mouse in locul completarii unor formulare.

Ø  Cardurilor pot controla si gestiona cheltuielile cu limite automate si sa asigure raportari.

Ø  Programele de loialitate pe Internet pot fi derulate cu mai multi comercianti cu sisteme POS disparate, iar cardurile pot actiona ca un depozitar central securizat pentru puncte si premieri.

Ø  Micro-plati : plata costurilor nominale fara costurile de tranzactie asociate cardurilor de credit, sau pentru sume prea mici pentru cash.

Ultimele stiri din lumea riscurilor de securitate IT ne poate alarma. Ce era de astepta, ca si cele mai noi redute importiva atacurilor informatice sa fie doborate, s-a intamplat.

Conform http://news.cnet.com o noua forma a troianul Zeus a cauzat pierderi semnificative mai multor banci engleze, cu toate ca acestea utilizau sisteme de autentificare cu doi factori, cu tokenuri specializate si asigurau clientilor solutii ati-malware gratuite, reusind sa sustraga peste 1 milion de lire sterline din conturile unei banci engleze.

Cum s-a lucrat? La logarea la conturile proprii, banii erau transferati in conturi de scamming in alte tari. Aproape 3000 de conturi bancare au fost compromise la o singura banca conform unui White Paper emis de compania M86 Security.

Schema multinivel utiliza o combinatie a unei noi forme a keylogger-ului Zeus (care inregistreaza ce se scrie la tastatura) si un troian care fura parole, atacand calculatoarele bazate pe Windows si majoritatea browserelor, utilizand mici programe care evitau sistemele anti-frauda utilizate de site-urile bancilor.

Site-urile bancilor care utilizau sisteme de autentificare cu doi factori, cu un token pentru identificare si un cod utilizabil o singura data, considerate pana in prezent cele mai sigure sisteme, au devenit ineficiente deoarece programul malware a preluat controlul browserului dupa ce victima s-a logat pe site-ul bancii.

Aceasta ultima forma a virusului Zeus este dedicata Internet Bankingului si a adus programele malware la un nou nivel de sofisticare. Troienii utilizeaza comunicatii criptate intre computerele infectate si serverele de comanda si control si realizeaza tranzactii on-line ilegale.

Raportul mentionat precizeaza modul de lucru, calculatorul utilizatorului este compromis fie prin vizitarea unui site web legitim care in secret gazduieste programul pirat malware, sau prin intrarea pe un site proiectat special pentru a gazdui malware-ul. Primul atac vine printr-o publicitate inselatoare, incluzand publicitatea Yahoo’s Yieldmanager.com.

Malware-ul redirecteaza utilizatorul catre un soft de preluare, de felul Eleonore Exploit Toolkit sau Phoenix Exploit Toolkit, care poate exploata o vulnerabilitate de pe calculatorul utilizatorului si implanteaza troianul pe calculator. Eleonore Exploit Toolkit exploateaza vulnerabilitatile din Adobe Reader, Java, Internet Explorer, alte programe.

Una din sase vulnerabilitati au fost folosite in mod real pentru infectare, programul testand sistemul atacat pana ii gaseste vulnerabilitatea. Troianul contacta un server de comanda si control din Europa de Est pentru a obtine instructiuni care sa rezide pe calculatorul victima pana cand apare oportunitatea de a ataca.

Cand userul accesa site-ul web al bancii, troianul transfera userul de logare, date personale si un numar de securitate catre serverul de comanda si control. Cand utilizatorul accesa sectiunea tranzactionala a aplicatiei de Internet Banking a bancii, troianul primea un nou cod JavaScript de la serverul exterior care sa inlocuiasca JavaScriptul original al bancii utilizat in formularul de transfer. Troianul lucra in spate pentru a manipula tranzactia; verifica soldul contului, pentru a determina cat de mult poate fura pentru a nu se detecta incercarea de frauda. Banii erau transferati intai in conturi galeata deschise de oameni care castiga prin gazduirea temporara a unor fonduri in conturile lor. De acolo banii erau transferati in alte zari.

Mai sunt solutii de protectie? Da, numai ca abordarile sunt diferite. Furnizori specializati asigura o protectie preventiva, criptand informatia transferata intre utilizator si banca, lasand toti troienii neutralizati, chiar si pe cei mai avansati. Ce este important de stiut e ca aceste solutii nu implica activ utilizatorul, nu este nevoie de nici o instalare locala si actualizarile sunt realizate doar la nivel de server. Controlul este returnat catre banca si nu la indemana clientului utilizator final.

Cand se vorbeste de globalizare ne gandim la extindere si integrare, la replicarea unor modele in tarile in care capitalul extern aduce un nivel tehnologic superior. Cand discutam despre pietele emergente, ne referim la difuzarea catre zonele in care nivelele de maturitate tehnologica si economica nu sunt la nivelul pietelelor stabile din Vestul Europei sau America.

Romania si Bulgaria au fost privite multi ani ca un Eldorado unde marginile pot fi de doua cifre, cresterile rapide, pietele fiind avide de nou, de produse de calitate. Cresterile inregistrate au creat un val care a fost spart de criza, dar fundamentul ramane acelasi. Capitalul si initiativele private cauta continuu zone de dezvoltare. Daca ne uitam putin in trecut, in ultimii doua zeci de ani, majoritatea firmelor IT erau orientate catre distributie, se vindeau cutii, se vindeau licente. Expertiza era destul de redusa. In ultimii douazeci de ani nivelul de maturitate , de cunostiinte a crescut continuu din doua motive. In primul rand investitiile majore din afara, privatizarile si proiectele vestice de pe piata romaneasca. Acestea au adus un know-how care se castiga in zeci de ani, dar noi am putut sa-l preluam intr-un termen mult mai scurt. Al doilea aspect a fost acela al libertatii circulatiei, multi dintre noi putand invata si lucra in afara, la intoarcere aducand o experienta care de cele mai multe ori trebuie furata pentru a o putea insusi rapid. In prezent, in Roamnbai exista experienta proiectelor mari, internationale. Solutii IT complexe au fost implementate, firme romanesti acumuland experienta care sa le permita succese majore.

Daca luam doar exemplul privatizarilor din zona bancara, acestea au creat acel grup de resurse romanesti, atat in interiorul acelor companii cat si la companiile furnizoare care au trebuit sa fie aproape de acesti clienti.  Aceste cunostiinte permit astazi specialistilor romani sa poata exporta la randul lor experienta si cunostiintele acumulate. Dar fiind totusi departe de maturitatea vestului, putem exporta la preturi mult mai mici, la o calitate similara de multe ori calitatii vestice.  Deci daca putem fi si buni si mai ieftini, de ce sa nu incercam sa facem pasul catre alte zone la inceputul traseului lor catre maturitatea tehnologica si economica?

Valul pietelor emergente se muta spre Est, cum a trecut si peste Europa Centrala acum 20—25 de ani, sau peste Europa de Est in ultimii 15 ani. Istoria se repeta, doar actorii sunt diferiti. Din ce in ce mai multi se intreaba cum pot profita de oportunitatile generate de cerintele de dezvoltare ale tarilor foste sovietice. In centralele multor banci, in special celor austriece, cursurile de rusa sunt la ordinea zilei. Dar de ce sa vina un project manager vestic, cu peste 1.000 EURO/zi, cand romanii isi pot oferii acelasi servicii la jumatate de pret? Si mai ales se pot acomoda mult mai usor la mentalitatea si modurile de lucru locale? Acele piete pot absorbi capacitatile excedentare care nu-si mai regasesc consumul in zonele care pana de curand au fost in plina dezvoltare si sunt prea afectate de criza pentru a-si revenii curand.

Participand la o conferinta in Republica Moldova, dorinta celor de acolo, sustinuta de un plan surprinzator  de profesionist, atrage puternic zeci de firme romanesti. Dar ce se intampla acolo, nevoile si cerintele pietei moldovenesti, se regasesc, multiplicate ca anvergura si nevoi, pe piata ucraineana sau a celorlalte tari CSI. Desigur, Rusia are o prezenta activa, fiind intr-un fel prima alegere a acestor tari, dar si Rusia nu poata concura cu productivitatea si eficienta solutiilor vestice. Chiar daca problemele culturale si lingvistice pot fi majore, nevoile de dezvoltare sunt evidente si mai mult decat latente.

Teama de a aborda  aceasta zona este normala si jsutificata de multe aspecte, dar in acelasi timp lipsa de actiune a majoritatii poate crea un palier de oportunitate pentru cei care fac primul pas. Pasii in aceste zone nu se pot face singuri. Partneri puternici, ancorati in realitatile zonei trebuie sa fie alaturi de cei care doresc sa demareze astfel de intiative. Din fericire se pot gasi astfel de parteneri, seriosi si cu dorinta de a dezvolta noi planiuri de afaceri. Un exemplu in acest sens este firma IT Expertise, care isi doreste a duce pe piata ucraineana expertiza si produsele romanesti, dar si produse europene si americane. Acesta abordare si-a gasit sprijinul in Asociatia Industriasilor si Antreprenorilor Ucrainieni.